Recent, Consiliul Județean Sălaj a decis alocarea a 40 de milioane de lei pentru unitățile administrative din județ, banii provenind din cota de 6% din impozitul pe venit. Această hotărâre, adoptată în cadrul unei ședințe desfășurate pe 30 aprilie, cu 18 voturi favorabile și 11 împotrivă, a evidențiat diferențe semnificative în ceea ce privește fondurile distribuite, generând dezbateri intense în arena politică locală. Resursele financiare sunt destinate să susțină dezvoltarea comunităților, investițiile în infrastructură care necesită cofinanțare și acoperirea cheltuielilor de operare pe care primăriile nu le pot susține din veniturile proprii sau din alte surse.

Contextul politic actual al Consiliului Județean, unde o majoritate este formată dintr-o alianță PNL-UDMR, a influențat modul în care au fost distribuite aceste sume. Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele Consiliului Județean, este membru al PNL. Principalul scop al acestei alocări financiare este de a oferi un suport esențial comunităților pentru a implementa proiecte importante și a gestiona bugetele într-un mod eficient. De asemenea, suma totală disponibilă din impozitul pe venit pentru anul 2026 a fost de 43,79 milioane de lei, dintre care 40 de milioane au fost distribuite direct unităților administrativ-teritoriale.

Criticile nu au întârziat să apară, fiind exprimate cu tărie de consilierii județeni ai Partidului Social Democrat (PSD), care au acuzat un tratament preferențial favorizând unitățile conduse de primari din PNL și UDMR. Datele prezentate de cei din PSD indică faptul că localitățile cu primari PSD, având 116.189 de locuitori, au primit în jur de 8 milioane de lei, ceea ce corespunde aproximativ cu 68,8 lei pe locuitor. În contrast, administrațiile PNL, având 75.279 de locuitori, au beneficiat de circa 20 de milioane de lei, adică 262,1 lei pe cap de locuitor. Comunele conduse de primari UDMR, cu o populație de 39.763, au primit în jur de 12 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 301,7 lei per locuitor. Această evaluare evidențiază faptul că un cetățean dintr-o localitate cu primar PSD a primit, în medie, de 4-5 ori mai puțin decât un cetățean dintr-o localitate condusă de PNL sau UDMR.

Privind alocările, se observă discrepanțe evidente. Cea mai mare sumă, de 3 milioane de lei, a fost destinată comunei Hereclean, care are un primar din UDMR. Aceasta a fost urmată de Șimleu Silvaniei, condusă de un primar de la PNL, cu o alocare de 1,4 milioane de lei, și de Crasna, care a beneficiat de 1,35 milioane de lei. În contrast, comuna Nușfalău, cu primar independent, a primit o sumă semnificativ mai mică, de doar 100.000 de lei.

În ceea ce privește municipiile și orașele din județ, repartizarea fondurilor a fost următoarea: municipiul Zalău, condus de un primar PSD, a fost alocat cu 400.000 de lei. Orașele Jibou și Cehu Silvaniei, având și ele primari PSD, au beneficiat de câte 400.000 de lei. Aceste sume, relativ modeste comparativ cu cele acordate altor comune, pot fi interpretate în contextul acuzațiilor de favorizare politică aduse de opoziție.

Mai multe comune au primit alocări de peste 800.000 de lei. Dintre acestea, Dobrin și Șărmășag au primit câte 1.000.000 de lei, în vreme ce Pericei a fost alocată cu 950.000 de lei. Alte localități, precum Gâlgău, Măeriște și Valcău de Jos, au fost sprijinite cu 900.000 de lei fiecare. Bălan și Hida au obținut câte 850.000 de lei, iar comunele Almașu, Boghiș, Camăr, Carastelec, Crișeni, Ip, Românași și Vârșolț au fost alocate cu câte 800.000 de lei.

O gamă largă de comune a fost, de asemenea, inclusă în tranșa de finanțare între 600.000 și 700.000 de lei. Creaca, Horoatu Crasnei, Ileanda și Plopiș au beneficiat de câte 700.000 de lei. În aceeași situație s-au aflat Agrij, Cristolț, Cuzăplac, Dragu, Fildu de Jos, Lozna, Someș Odorhei și Zimbor, fiecare primind 650.000 de lei. La rândul lor, Sâg și Zalha au fost alocate cu câte 600.000 de lei.

Alte localități, cum ar fi Benesat, Coșeiu, Rus și Sălațig, au primit 550.000 de lei fiecare. În categoria sumelor de 450.000 de lei se regăsesc Bocșa și Meseșenii de Jos. Un număr semnificativ de comune, inclusiv Băbeni, Bănișor, Buciumi, Cizer, Gârbou, Halmășd, Letca, Marca, Mirșid, Năpradea, Poiana Blenchii, Sânmihaiu Almașului, Surduc, Șamșud, Șimișna și Treznea, au fost alocate cu 400.000 de lei fiecare. Această situație include și municipiile Zalău, Jibou și Cehu Silvaniei, care, deși sunt centre urbane, au primit aceeași sumă ca multe comune.

La capătul listei se află Chieșd, cu 300.000 de lei, Bobota cu 200.000 de lei, iar Nușfalău încheie clasamentul cu suma de 100.000 de lei. Această distribuție evidențiază o concentrație a resurselor către anumite localități, lăsând altele cu fonduri reduse pentru acoperirea necesităților de dezvoltare și funcționare.

Perspectivă locală

Pentru cetățenii din Zalău, suma alocată de 400.000 de lei poate părea modestă, mai ales în comparație cu cele 3 milioane primite de Hereclean. Această discrepanță stârnește frustrare în legătură cu influența politică asupra distribuției resurselor, având în vedere că orașul nostru necesită constant investiții majore în infrastructură, educație și sănătate. Mulți localnici reflectează la impactul mic al acestei sume asupra unui oraș de dimensiunea Zalăului. Un aspect esențial ar fi ca cetățenii să monitorizeze modul în care aceste fonduri sunt utilizate de administrația locală și să ceară transparență, participând la întâlniri publice sau contactând consilierii locali pentru a înțelege prioritățile stabilite.