„Fasolea zolită este o minunăție!”, a spus Mircea Groza. Bucătarul a precizat că preparatul a fost însoțit de pârgălaș și germeni de ceapă roșie: „Am servit-o în sonde mici de cristal. Și avea și pârgălaș, dar și germeni de ceapă roșie.”

Cum se pregătea rețeta tradițională

Fasolea zolită era pregătită adesea sâmbăta, ca mâncare de post. Se folosea în special fasole albă, dar puteau fi alese și boabe gălbui sau pestrițe. Fasolea era lăsată la înmuiat de seara până dimineața, apoi fiartă în apă cu sare și zarzavaturi.

În vas ajungeau morcov, ceapă, pătrunjel, țelină, ardei și usturoi. Pentru o textură mai consistentă se adăuga un cartof făinos. După fierbere, fasolea și legumele erau trecute printr-o strecurătoare tradițională din lut, numită „lășcar”. Pasta obținută era amestecată cu usturoi zdrobit și ulei.

Pârgălașul și garniturile

Pârgălașul se pregătea din ceapă tăiată mărunt sau în felii subțiri, prăjită în ulei și condimentată cu boia dulce. Există și varianta fără boia, în care ceapa este rumenită lent.

În gospodăriile tradiționale, fasolea zolită era servită alături de cârnați ori carne friptă, proaspătă sau afumată. Printre combinațiile apreciate se numărau coastele fripte și clisa afumată. Prezentarea de la Bruxelles arată că un preparat cu rădăcini țărănești poate primi și o formă elegantă, fără să-și piardă identitatea.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Mircea Groza a promovat la Bruxelles fasolea zolită, rețetă tradițională din Sălaj, servită într-o prezentare rafinată și însoțită de pârgălaș și germeni de ceapă roșie.