În discursul său în timpul dezbaterilor privind bugetul județean, președintele Dinu Iancu-Sălăjanu a atras atenția asupra consilierului județean Alin Demle de la PSD, remarcând absența sa în perioada în care nu a putut să-și exercite funcția. Demle a adus o contribuție relevantă la discuție, exprimându-și îngrijorarea față de situația economică din țară, reflecând, de asemenea, provocările resimțite în sectorul privat, din care și el provine. În acest context, Dinu Iancu-Sălăjanu a menționat: „Mi-a fost dor de dvs, domnule Demle”.

Întoarcerea lui Dinu Iancu-Sălăjanu în funcție a fost posibilă grație unei hotărâri judecătorești favorabile de miercuri, 29 aprilie. Judecătorii de la Tribunalul Sălaj au acceptat parțial contestația lui Dinu Iancu-Sălăjanu împotriva ordonanței emise de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Cluj. Această decizie a consolidat dreptul său de a-și relua funcția publică, cu toate că acesta se află sub măsură de control judiciar într-un caz legat de posibile abuzuri în serviciu.

Întreaga situație a fost generată de acțiuni ale DNA, care a realizat percheziții pe 22 aprilie 2026, atât la reședința președintelui Consiliului Județean, cât și la sediul instituției. Aceste acțiuni au determinat imposibilitatea lui Dinu Iancu-Sălăjanu de a-și desfășura activitatea profesională din acea zi. În absența sa, conducerea Consiliului Județean Sălaj a fost preluată de vicepreședintele Adrian Crișan. Ancheta penală în care este implicat președintele vizează două infracțiuni de abuz în serviciu, legate de posibile nereguli în atribuirea unor contracte publice. Procurorii afirmă că, între 2024 și 2025, au fost emise ordine care permiteau participarea unor experți în conflict de interese în comisiile de evaluare, facilitând astfel atribuirea unor contracte pentru documentația tehnică a unui drum expres și pentru lucrări la un spital. Prejudiciul estimat pentru Consiliul Județean Sălaj este de aproximativ 75.000 de lei.

Cazul în care Dinu Iancu-Sălăjanu este implicat face parte dintr-o investigație amplă a DNA, care a inclus numeroase percheziții în București, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Iași, precum și o acțiune pe teritoriul Franței, în baza unui ordin european de anchetă. Cercetările se concentrează pe fapte legate de achiziții publice și spălare de bani, suspectate a fi avut loc între 2022 și 2026. Această anchetă a dus, de asemenea, la măsuri împotriva Ioanei Lavinia Ghilea, director executiv în cadrul Consiliului Județean Sălaj, care și-a regăsit din nou dreptul de a activa profesional.

Ședința de astăzi, condusă de președintele reluat în funcție, a avut pe ordinea de zi votarea bugetului județului Sălaj pentru 2026. Proiectul de buget, având o valoare totală de peste 322 milioane de lei, include investiții de 124 milioane de lei. Acest document financiar a fost descris anterior ca fiind marcat de austeritate din cauza alocărilor reduse de la nivel central, exigente care impun o gestionare strictă a fondurilor și un efort consistent în ceea ce privește funcționarea.

Perspectivă locală

Revenirea președintelui Consiliului Județean în mijlocul dezbaterilor bugetare, după o perioadă plină de incertitudini, poate fi percepută de cetățenii Zalăului și din Sălaj cu sentimente mixte. Pe de o parte, stabilitatea administrativă este considerată un aspect pozitiv, în special în contextul acțiunilor financiare care sunt vitale pentru dezvoltarea locală. Totuși, persistența acuzațiilor și menținerea sub control judiciar pot să genereze neîncredere referitoare la integritatea și transparența procesului decizional. Este esențial ca comunitatea să fie la curent cu evoluția acestui dosar și impactul deciziilor administrative, inclusiv a celor financiare, asupra serviciilor publice și investițiilor locale.