Scopul principal al aplicației digitale este de a conecta cetățenii cu marile proiecte desfășurate la nivel național. Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a evidențiat importanța unui instrument ușor de utilizat, care să faciliteze dialogul și implicarea publicului. Potrivit acestuia, intenția este ca fiecare investiție să abordeze cât mai bine nevoile specifice ale comunităților, promovând transparența, comunicarea deschisă și participarea cetățenilor ca elemente esențiale în fiecare etapă a proiectelor de infrastructură.

Compania Națională de Investiții Rutiere, un organism strategic important aflat sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, se axează pe dezvoltarea rețelei rutiere naționale prin implementarea unor proiecte esențiale, cum ar fi autostrăzi și drumuri naționale. Misiunea CNIR este de a construi drumuri durabile, asumându-și rolul de a contribui la dezvoltarea economică a țării. Recent, pe 5 mai 2026, CNIR a preluat gestionarea a cinci proiecte majore de infrastructură rutieră, totalizând aproximativ 300 de kilometri. Aceste proiecte includ Autostrada Făgăraș–Brașov, Drumul Expres Arad–Oradea, Autostrada București–Alexandria, „alternativa Techirghiol” și noul pod Giurgiu–Ruse 2. Preluarea acestora vizează accelerarea realizării proiectelor, optimizarea gestionării fondurilor și îmbunătățirea synchronizării cu investițiile aflate în desfășurare. Printre proiectele gestionate de CNIR se numără și secțiuni ale Autostrăzii Transilvania (A3), Autostrăzii Unirii (A8) și diverse drumuri expres.

Contextul în care este lansată această platformă online este dominat de provocări semnificative în domeniul infrastructurii rutiere din România. Un număr considerabil de cetățeni, aproximativ trei din patru, și-au exprimat nemulțumirea față de calitatea infrastructurii în 2019, plasând țara printre cele cu cele mai slabe rețele de autostrăzi din Europa. Problemele frecvente includ întârzieri în execuție, obstacole birocratice, condiții precare ale podurilor și disparități regionale în dezvoltare. De asemenea, penuria de specialiști, de la ingineri proiectanți la muncitori calificați, afectează negativ progresul și standardul lucrărilor. Deciziile anterioare, cum ar fi rezilierea contractului pentru Autostrada Transilvania, au generat dificultăți financiare mari și au întârziat finalizarea unor proiecte esențiale. În 2017, România ocupa locul 120 în indicii globali de calitate a infrastructurii rutiere.

Noua aplicație oferă utilizatorilor posibilitatea de a transmite propuneri, observații, sugestii și informații referitoare la dificultățile întâmpinate pe șantiere. Accesul se face prin intermediul adresei https://psdi.cnir.ro/formular-feedback/. Acest sistem este destinat tuturor categoriilor de utilizatori, de la cetățeni obişnuiți la autorități locale și specialiști, toți fiind încurajați să identifice aspecte relevante, inclusiv impactul lucrărilor asupra comunităților.

Este important de subliniat că acest formular nu reprezintă un canal pentru depunerea petițiilor sau a solicitărilor conform Legii nr. 544/2001, referitoare la accesul liber la informațiile de interes public. Pentru astfel de demersuri, compania subliniază existența unor circuite dedicate, disponibile pe site-ul oficial. Implicarea publicului este văzută ca un element fundamental pentru managementul eficient al proiectelor, mai ales a celor cu impact major asupra comunităților și mediului. Printr-un dialog deschis, se pot identifica preocupările cetățenilor și integra diverse perspective în etapele de planificare și implementare, îmbunătățind astfel acceptarea socială a proiectelor și promovând o dezvoltare echilibrată.

Perspectivă locală

Pentru locuitorii din Zalău și întreaga zonă Sălaj, care se bazează adesea pe drumurile naționale și județene pentru deplasările zilnice, introducerea acestei platforme de feedback de către CNIR reprezintă o oportunitate binevenită. De-a lungul anilor, nemulțumirile legate de starea lucrărilor la drumuri, de calitatea execuției sau de întârzierile nejustificate au fost constante. Experiențele anterioare au demonstrat că, deși exista dorința de implicare, lipsa unor canale eficiente de comunicare cu autoritățile a restricționat adesea capacitatea cetățenilor de a influența pozitiv desfășurarea lucrărilor. Este esențial ca această platformă să nu devină doar o formalitate, ci un instrument real de dialog. Un sfat util pentru cei care observă o problemă pe un șantier rutier apropiat este să documenteze cât mai detaliat situația (fotografii, locație exactă, dată) înainte de a trimite feedbackul, asigurând astfel o reacție rapidă și eficientă.