Parlamentul European a trimis Acordul UE–Mercosur spre analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-un vot foarte strâns, în care cei zece eurodeputați PSD au înclinat balanța. Decizia este importantă și pentru fermierii din Sălaj și din toată România, pentru că blochează, deocamdată, procedura de adoptare a acordului comercial.

Ce s-a decis la Strasbourg

Vot la limită în Parlamentul European

Miercuri, 21 ianuarie 2026, Parlamentul European a aprobat o rezoluție prin care cere CJUE să verifice dacă Acordul UE–Mercosur respectă tratatele Uniunii Europene. Rezoluția a trecut la o diferență de doar 10 voturi:

• 334 de voturi „pentru”
• 324 de voturi „împotrivă”

Cei zece europarlamentari ai PSD au votat în favoarea trimiterii acordului la CJUE, iar formațiunea subliniază că fără aceste voturi decizia ar fi putut fi alta.

Există și o a doua rezoluție, susținută de un alt grup politic, care urmărea același obiectiv, dar aceasta a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi.

Ce înseamnă decizia pentru acord

Ca urmare a votului, procedura de aprobare a Acordului UE–Mercosur este suspendată până când CJUE emite un aviz juridic privind compatibilitatea sa cu legislația europeană.

Abia după această analiză, Parlamentul European va putea decide dacă aprobă sau nu acordul. Dacă judecătorii constată probleme de compatibilitate cu dreptul UE, acordul ar putea fi renegociat parțial sau chiar de la zero. Dacă, dimpotrivă, CJUE confirmă că textul respectă tratatele, procesul de ratificare se poate relua, iar acordul ar putea fi adoptat într-o formă apropiată de cea actuală.

De ce contează pentru fermierii din România și Sălaj

Miza: concurența între fermierii europeni și cei din America Latină

Acordul UE–Mercosur vizează un parteneriat comercial amplu între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Una dintre cele mai sensibile teme este impactul asupra agriculturii europene, inclusiv asupra fermierilor români.

PSD argumentează că, în forma actuală, acordul riscă să pună sub presiune producătorii agricoli din UE, care trebuie să respecte standarde mai stricte de mediu și siguranță alimentară, în timp ce importurile din America Latină ar putea intra în piața europeană în condiții mai avantajoase. De aceea, social‑democrații spun că susțin ideea unui acord, dar cer clauze mai ferme pentru protejarea fermierilor europeni și români.

Pentru producătorii agricoli din Sălaj – de la crescători de bovine și ovine până la fermele vegetale – astfel de acorduri pot influența prețurile de pe piață și competitivitatea produselor locale. O liberalizare prea rapidă a importurilor de carne, cereale sau alte produse agroalimentare din statele Mercosur ar putea accentua presiunea pe preț și marjele de profit ale fermierilor din județ.

Poziția PSD: acord da, dar cu garanții

Conform comunicărilor oficiale ale partidului, PSD:

• a votat pentru trimiterea acordului la CJUE,
• cere introducerea în text a unor garanții clare care să asigure „condiții de joc egale” între fermierii UE și cei din America Latină,
• susține că anumite sectoare agricole, cu pondere importantă în economia României, nu trebuie sacrificate în numele avantajelor economice generale ale acordului.

În practică, aceste garanții ar putea însemna limite la importuri, perioade de tranziție mai lungi sau condiții mai stricte privind standardele de producție pentru produsele care intră pe piața europeană.

Ce urmează pentru acordul UE–Mercosur

Scenariile posibile după avizul CJUE

Trimiterea Acordului UE–Mercosur la CJUE este o etapă esențială, dar nu finală. În funcție de verdictul Curții, pot exista mai multe scenarii:

1. CJUE confirmă compatibilitatea cu tratatele UE

   • Procesul de ratificare este reluat în Parlamentul European.
   • Acordul ar putea fi adoptat, eventual cu ajustări minore, ceea ce ar însemna deschiderea treptată a piețelor, inclusiv pentru produse agricole.

2. CJUE constată probleme de compatibilitate parțială

   • Ar fi nevoie de modificări punctuale ale acordului sau chiar de redeschiderea unor capitole de negociere.
   • Acesta ar fi momentul în care state ca România ar putea insista pentru garanții suplimentare dedicate fermierilor.

3. CJUE respinge acordul în forma actuală

   • Procesul ar trebui reluat de la zero sau aproape de la zero, cu noi negocieri între UE și statele Mercosur.

Între timp, votul de la Strasbourg a amânat calendarul inițial, care prevedea o posibilă ratificare a acordului în cursul anului 2026.

Ce înseamnă pentru Zalău și Sălaj

Chiar dacă discuția pare, la prima vedere, îndepărtată – între Bruxelles, Strasbourg și capitalele sud‑americane – efectele unui asemenea acord se văd în timp direct în buzunarul fermierilor din Sălaj:

• competitivitatea produselor locale (lapte, carne, cereale) pe piața românească și europeană;
• stabilitatea prețurilor la poarta fermei;
• presiunea crescută pe standarde și costuri de producție.

Decizia de astăzi din Parlamentul European oferă un răgaz suplimentar pentru ca România, inclusiv reprezentanții sectorului agricol din județe precum Sălaj, să își facă auzite preocupările. Urmează o perioadă în care dezbaterea despre cum ar trebui protejați fermierii români în contextul globalizării se va intensifica – iar pentru producătorii din Zalău și din împrejurimi va conta cum va fi folosit acest timp.